Azi îți povestesc ceva să te înveselec puțin. E abia marți, nu ai chef de lucru, afără e urât, stă să plouă, bate vântul, așa că ia o pauză de râs. Îți povestesc rapid despre două întâmplări, acum amuzante, atunci nu prea. De una sunt legată în mod direct, de cealaltă în mod indirect.
Era o frumoasă zi de primăvară și am ieșit la plimbare cu o prietenă dragă. Ne-am oprit să cumpăr o revistă. Am plătit, dar fără 50 de bani. Doamna de la chioșc, drăguță tare, mi-a dat revista așa și mi-a spus sub formă de glumă mai mult ”rămâi datoare cu 50 de bani’‘. Eu am înțeles, însă, că dânsa mi-a rămas mie datoare pentru că nu știam exact costul revistei. Așa că am vrut să fac o faptă bună și i-am spus cu zâmbetul pe buze ”lăsați, că nu moare omul fără 50 de bani!” Am luat revista și am plecat, în timp ce prietena mea râdea și mormăia ceva în același timp. După ce și-a revenit, mi-a explicat gafa.
A adoua întâmplare mi-a fost povestită de o persoană foarte apropiată. În graba de dimineață, a confundat fixativul cu deodorantul și deodorantul cu fixativul….Când să iasă din casă, și-a dat seama că părul nu îi sta cum trebuie, așa că a repetat gestul :)) Pe parcusrul zilei a constatat o schimbare radicală a părului și un miros ciudat al corpului.
Tu ai trecut prin astfel de momente?
Un blog colorat 