Tatăl meu a lansat recent o nouă carte de filosofie: ”Aporiile tinereții lui Ghilgameș” și la cine putea apela pentru grafica de copertă, dacă nu la mine? 🙂 Am lucrat cu mare drag, ca de obicei, și aștept cu nerăbdare să o citesc.
Autorul spune că ”Aporiile Tinereții sunt sinonime cu plenitudinea care se formează ca imagine a omului despre sine. Aceasta în cultura Greacă a Greciei este dată de faptele reale și/sau mitice ale lui Ahile și Alexandru. În Epopeea lui Ghilgameș, plenitudinea se realizează prin co-trăirea mitică Ghilgameș-Enkidu. După moartea lui Enkidu urmează singurătatea lui Ghilgameș, cea mai gravă expresie a omului pe acest pământ. Acum se instalează cea mai nefirească dorință, cea a nemuririi, datorată conștientizării morții. Aporiile Tinereții se dovedesc a fi ideea cea mai înaltă a nesăbuinței și, în același timp, cea mai frumoasă îndeletnicire cu sine.”