Convinsă cu greu de prietenii reali să îmi fac cont de Facebook, am ajuns la un moment dat să accept orice cerere de prietenie virtuală. Credeam că ești mare și tare dacă atingi limita maximă de așa-ziși prieteni. Apoi mi-am schimbat părerea, în urma unor mesaje dubioase pe care le-am primit de la diverși. Evident a fost și motivul pentru care am ales să fac curat în listă. Despre mesajele astea dubioase o să citești azi:
- Mi s-a propus de mai multe ori, de persoane diferite, să accept să îmi facă fotografii la picioare. Ba chiar îmi ofereau și bani pentru asta și promisiunea ca picioarele mele să apară în reviste. Ei ziceau că pot face reclamă la ojă. Hmm.. De fiecare dată refuzam, îi ștergeam din listă, îi blocam, dar își făceau conturi cu alte nume. Am început apoi să primesc mailuri și mesaje pe skype. Treaba asta a ținut vreo 4 ani (cu pauze de câteva luni). I-am spus și Arătosului, deși lui i se părea amuzant eu începusem să mă îngrijorez.
- Era un nene însurat care nu avea nicio rușine să îmi lase comentarii indecente la poze. Nu vreau să dau detalii despre mesajele private. Nu i-am răspuns niciodată așa că, până la urmă, m-a lăsat în pace.
- M-a abordat un cămătar și mă ruga să îmi dea împrumut :)))
- Mi-a scris un potențial client, sau așa credeam eu. Mi-a spus ce are nevoie însă cu cât îi răspundeam la întrebări cu atât devene mai agresiv. Ajunsese să îmi impună să îi termin proiectul cât mai repede pentru că ”nu am timp de stat după tine”. I-am spus că nu lucrez fără contract, că deadlineul dat de el este imposibil și că încă nu am stabilit bugetul. Reacția lui m-a lăsat fără cuvinte: ” buget? ce buget? ar trebui tu să mă plătești pe mine că îți dau de lucru. Ia spune, că-s curios, cât ceri pentru grafica asta ?”. I-am spus și rău a făcut. A început cu jigniri, a început să mă facă în toate felurile și să mă acuze că nu am habar de design, că așa sunt toți designerii de la noi, niște ratați ca mine. Când i-am răspuns că am studii în domeniu, că am aproape 10 ani experiență ca graphic designer și că am lucrat cu clienți mari de la noi și din afară, mi-a spus că sunt ”o nesimțită mincinoasă”. L-am șters din listă imediat.
- Un tip îmi scria cam la două săptămâni un ”bună”. La un moment dat l-am întrebat ce vrea dar mi-a răspuns tot cu un ”bună”. După câteva luni adunasem o colecție impresionantă de acest ”bună”.
- O tipă mă tot ruga să îi trimit o poză cu mine și una cu soțul meu.
- Era un tip care insista să îi dau numărul de telefon să îmi explice cum a slăbit el. I-am spus că nici nu vreau să slăbesc și nici să dau numărul de telefon unor persoane pe care nu le cunosc.
- M-a întrebat cineva dacă accept să îl ajut cu o chestie minoră în Photoshop. I-am spus că da, fără să mă gândesc ce mă aștepta. Prima întrebare a fost ”de unde să deschid Photoshop?” Inițial am crezut că glumește dar începuse să îmi trimită obsesiv același mesaj. Am încercat de mai multe ori să îi explic cum să deschidă Photoshop, dar a spus că nu înțelege. Nu i-am mai răspuns așa că mi-a scris din nou obsesiv că nu înțelege. Până la urmă am aflat că el nici măcar nu avea Photoshop instalat. M-a lăsat în pace vreo două săptămâni după care m-a întrebat cum poate desena o ”linie dreaptă perfectă”. A fost motivul pentru care l-am blocat.
- Un tip mi-a cerut adresa să îmi trimită flori. Nu i-am răspuns.
- O tipă insista să îmi vândă mănuși roșii.
- Un tip a ținut să mă informeze că dacă nu eram singură venea până la Timișoara să mă scoată la un ceai.
- O tipă m-a rugat printr-un mesaj privat să îi dau like la poza de profil ca să poată să îmi dea și ea mie.
Probabil că au mai fost mesaje, dar mintea mea nu le-a reținut, am și eu o vârstă, ce să mai…Concluzia? au înnebunit salcâmii 🙂
Sunt curioasă, ca de obicei, să îți citesc și ție mesajele. Așadar, lasă-mi într-un comentariu username-ul și parola de la contul tău de Facebook. Mă gândesc că nu s-a prins nimeni că glumesc 🙂
Un blog colorat 
Asta nu e mesaj ciudat, ci un articol fain de la o alta timisoreanca: https://artificialmom.com/2017/06/16/alt-sapun-din-alta-casa/
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc mult! oho, chiar aproape de mine.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oooo vaaaai, ce lume (ne)buna. Zau ca am ras. Si eu mai primieam mesaje ciudat, dar nici chiar asa. Aveam si eu o perioada cand dadeam accept oricui, dar apoi am facut curat si nu mai accept asa usor pe oricine in lista. Iar eu, rar dau cereri de prietenie. Sunt anti-sociala. :))
Eu am gasit o colectie impresionanta in spam, fara sa stiu pe atunci ca Facebook are asa ceva. Am descoperit din intamplare filtrul si chiar m-am distrat. Cereri de like-uri la concursuri, una imi cerea produse si bani ca are si ea o pagina de facebook si ma promoveaza, altii imi cereau cu tupeu bani pentru diverse cazuri mai mult ca sigur inventate, mai primeam mesaje si de la arabi, indieni, rusi :))) Am fost chiar ceruta in casatorie! :)))
Oricum trebuie mare atentie cu postatul pe Facebook. Nu ne putem expune oricum viata privata.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
pe mine m-a cam ferit Dumnezeu de nebuni pe FB. Mai am si eu d-astia cu buna, buna, buna in fiecare zi, dar la a treia incercare deja ii blochez. Ce ma enerveaza cel mai tare – mesajele de la oameni care vor sa le dau lor premiile de pe blog.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
:))) inseamna ca nu inteleg ce e ala un concurs.
ApreciazăApreciază
Ioi, ce mesaje bizare. Eu in afara de un nene care tot insista sa imi devina prieten si mai spunea cite un „salut”, n-am avut. Nu accept ca prieteni decit lume cunoscuta, initial voiam sa ma limitez doar la prieteni adevarati, dar n-am putut zice „nu” la diversi colegi de liceu, ca mi-era jena. A, si pe unul din colegi l-am blocat ca era cam agresiv si mai insulta pe unul, pe altul. In rest toate bune si frumoase, cred ca daca faci din start o triere buna, merge bine treaba.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asa gandesc si eu acum :))
ApreciazăApreciază
Mai în glumă, mai în serios, ( în special de când fleicilabuci mă informa, cu bunăvoință, de ce mai face prietenul prietenului care e prieten cu un prieten de-al meu, din Crăcăneala Satului) am închis toate conturile, adicătălea trei. După un sevraj de vreo două săptămâni am revenit un om normal. Iaca, a trecut mai bine jumătate de an și încă supraviețuiesc „sinuciderii media” ( cum a fost catalogat actul meu „nebunesc” de către amici) și, brusc, s-a făcut mult timp liber în jurul meu. Acum pot sta liniștit pe verandă, să admir culorile înnebunitoare ale toamnei și, mângâindu-mi cei doi motani, să mă las reveriilor captiv. Sunt liber din nou!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sincer, am incercat si eu sa renunt la Facebook dar nu am rezistat mai mult de o luna. L-am reactivat dar sunt mai atenta la ce contacte accept in lista.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pe acelasi principiu, eu am dat unfollow la 90% dintre oamenii pe care ii aveam pe FB (oricum nu am acceptat niciodata necunoscuti si nu depasesc 300 de prieteni) mergand pe principiul ca pe cine intereseaza ce fac eu ma va intreba intr-un mesaj privat, ceillati n-au treaba :))
Au scapat de Unfollow in general paginile/companiile/organizatiile care posteaza chestii interesante. Viata mea e mult mai linistita acum 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Din pacate nu m-am putut opri la 300 insa am maare grija pe cine accept in lista. Sunt tot felul de dubiosi pe net :))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu am avut noroc si n-am prea dat de ei, dar ce povestesti tu mai sus mi se pare absolut incredibil :)))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
:))) stiu
ApreciazăApreciat de 1 persoană
da’ stiu ca ai avut ceva mesaje ciudate!!
In afara de cerut bani imprumut ca doar maica mea zice la toata lumea ca lucrez la Bruxelles, si vreo 3 prietenii din astea in interes „corporal” , nu am cu ce sa ma laud.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pai si iti cer bani pe facebook?
ApreciazăApreciază