Din punctul meu de vedere acest înfricoșător examen este dovada maturizării noastre și ar trebui tratat cu maximă seriozitate. Pregătirea este importantă, notele (de trecere) sunt importante, chiar și aspectul fizic este important pentru că felul în care ne prezentăm spune totul despre noi, prima impresie chiar contează…DAR, nu trebuie, totuși, să facem din Bac o tragedie.
După cum probabil unii dintre voi știu, eu am terminat Liceul de Muzică și Arte Plastice din Deva, la secția de Arhitectură. Nu mi-a plăcut deloc Arhitectura pentru că nu îmi lăsa libertatea de exprimare, totul trebuia desenat la milimetru și pentru mine asta era plictisitor. De aceea nici nu am luat notă prea mare la Atestat, însă, deși nu îmi folosea la nimic, pentru mine a fost o mare tragedie că nu am luat nota 10.
În liceu am fost unul dintre cei mai buni elevi din clasă, participam la tot felul de olimpiade și concursuri, stam mereu în banca mea și la propriu și la figurat, eram considerată tocilară, însă nu era vorba de asta ci de faptul că învățam destul de ușor lecțiile, mai ales la materiile preferate (româna). În plus, mai primeam și note din burtă, pentru că așa primesc elevii buni 🙂
Am făcut pregătire pentru Bac la toate materiile dar dezamăgirea a fost maximă la rezultatele finale pentru că media a fost de 9,60 (parca?) și nu de 10. Pentru mine era mai mare rușinea, mai ales că în urma consultării cu profesorii, nu aveam greșeli, adică scrisesem tot ceea ce trebuia scris. S-a pus problema de contestații dar eram prea obosită ca să mai fac asta. Mi-a fost rău câteva zile, dezamăgirea a fost enormă dar în timp mi-am dat seama că degeaba. Media de la bac mi-a folosit într-o foarte mică măsură la admiterea la facultate, intrând la Arte în urma unor examene din desen.
Cu notele de la Bac nu am făcut nimic și mi-am dat seama că ar fi trebuit să am o atitudine mult mai relaxată. Profesorii au fost ok, ne-au dat sentimentul de liniște, ar fi trebuit să fim calmi. Majoritatea am avut, în schimb, emoții cât să nu putem duce. Lucrurile chiar s-au desfășurat ok, cel puțin în sălile unde am dat eu examenele. Ideea e că la Bac NIMENI nu e acolo să îți taie capul, dacă ai învățat nu ai de ce să îți faci griji. Nu contează notele, important este să treci examenul, la facultate intri oricum și dacă te zbați puțin poți să treci la fără taxă dacă nu intri din prima. Recomand cu o zi sau două înainte de Marele Examen să nu mai repeți nimic ci să mergi undeva să te relaxezi. Pentru memorie este mult mai bine așa, materia e multă, unele lecții sunt inutile și dacă te apuci să recitești toată materia într-o zi mai mult o să te încurci. A!! și cel mai important este să citești de mai multe ori o întrebare/cerință până ai siguranța 100% că ai înțeles ce trebuie să scrii.
Sunt curioasă cum a descurs examenul la tine, dacă ai avut emoții, dacă ai …
copiat 🙂
Descoperă mai multe la Un blog colorat
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Un blog colorat 
Eu am plecat din Romania in Italia exact dupa scoala generala…asa ca am profitat sa sar peste examenul de Capacitate, care nu avea nici un sens in Italia. Mereu am invatat bine si in aceasta tara as putea sa spun ca am studiat mult, prea mult. Am terminat Bacul Italian cu maximul de note. Nici un coleg italian nu a reusit sa mai ajunga acel rezultat rotund de 100/100. Stiu ca stresul a fost foarte mare, insa si satisfactia a fost pe masura.
Parintii nici nu s-au mirat. Ca si cum ar fi fost ceva de asteptat…
Dupa am plecat in Romania in vacanta de vara. Cand m-am intors am aflat ca ma sunasera pentru a-mi cere sa dau un interviu unui ziar din orasul meu.
Rezultatul nu mi-a fost de ajutor sa intru la fac. de Psihologie. Altele erau criteriile examenului de intrare.
Cred oricum ca ne dam prea mult sufletul pentru niste numere. Esential este sa ne bucuram de viata si sa luptam pentru ceea ce iubim, cariera ce ne satisface unde sa fim respectati si nu exploatati, in asa fel incat viata noastra sa devina o calatorie placuta spre Tara Promisa.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, ai mare dreptate, dar pe vremea aia nu gandeam asa nici eu, nici parintii. Am pierdut multe momente pretioase ca sa stau in casa si sa invat.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Te inteleg perfect!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
eu am dat acum multi ani, 22 :). Fara meditatii. Mate si fizica, note mari, cea de filozofie si de romana au fost mai mici. Media aproape 9, nu o mai tin minte…nu a contat nicidoata. Mai rau, nu folosesc in viata de zi cu zi mai nimic.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mate si fizica?? pff, eu am scapat de mate, era la alegere, norocul meu.
ApreciazăApreciază
si imi placeau!!! 😀 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Fetele mai rar cu din astea :))
ApreciazăApreciază
Si la ce mi-a folosit? 🙂
ApreciazăApreciază
Notele nu, dar faptul ca stii mate sunt sigura ca ti-a fost de folos.
ApreciazăApreciază
mare stres si la mine, de parca toata viata mea depindea de notele de la examen. Nu am facut meditatii, dar am tocit. L-am luat cu 9,42 si mi-a parut rau si mie ca nu am luat mai mult. De l-as da acum iar, nu m-as mai stresa atata.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Te inteleg! si acum ce faci cu media asta mare? nimic :)))
ApreciazăApreciază
Dar nu s-a abolit examenul ăsta până acum?
ApreciazăApreciază
Nu…acum se da pe parcursul intregului an scolar…
ApreciazăApreciază
Nu…nu se fac.
Destul am fost eu terorizata cu notele ca sa ii cert pe copii. Dar totusi, ceva ramane din educatie, asa ca nu imi cade bine cand nu au rezultate (foarte) bune. Insa certatul pt note e ceva aiurea: deja copilul e necajit si tu mai adaugi. Sau daca nici nu-i pasa, certîndu-l, tot nu rezolvi nimic.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Exact!
ApreciazăApreciază
Am avut emotii, ca voiam note mari. Eram la mate-fizica si info, romana nu era pasiunea mea. Cum zici tu, daca aveai 9 sau si mai grav, 8…nu era bine, ca nu era 10. Si eram la un liceu unde nu era usor sa ai 10.
In Franta imi place ca notele sunt de la 1 la 20, de la 16 in sus incepe mențiunea Foarte Bine. Deci nu-i atata presiune. Insa ca sa iei chiar si un 4, trebuie sa muncesti ceva. Fiica mea s-a mirat cand a aflat ca in Romania iei 3- 4 cand nu stii, in timp ce aici pt un 8( echivalent de 4) trebuie multe cunostinte 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oricum, valoarea unui copil nu se masoara in note. Nu o sa imi cert niciodata fata pentru un 4. Sunt curioasa daca la voi se fac lectii in plus si inutile?
ApreciazăApreciază