Primul an cu bebe: schimbări, provocări, emoții

Nici nu știu când au trecut cele 14 luni de la nașterea fetiței noastre, cineva a pus timpul pe fast forward! Începutul a fost…NOU. Nici măcar un curs, un articol, un video sau o carte nu au reușit să ne pregătească pentru așa ceva. La toate evenimentele astea de parenting îți sunt prezentate idei generale, dar nimieni, absolut nimeni, în afară de tine, părinte, nu va ști să te învețe cum să îți crești copilul. În maternitate ne vizita consultantul în alăptare de vreo 3 ori pe zi și, cu toate astea, când am ajuns cu fetița acasă nu mai știam nimic.

Primul an cu bebe înseamnă schimbări radicale și multe provocări. Prima provocare vine o dată cu primul vaccin. Începi să te documentezi, pe bune, despre vaccinuri, și ajungi la concluzia că, indiferent ce decizi, viața și sănătatea copilului tău depinde 100% de tine. Pentru mine aceasta este partea cea mai grea când vine vorba despre viața de părinte: responsabilitatea asta enormă, dar și sentimentul că oricât de bine văd ceilalți că faci lucrurile, tu nu ești o mamă bună. Și uite așa ajungi la baby blues sau, mai nasol, intri în depresia post natală. Dacă nu intri în depresie sigur te vei enerva la un moment dat pe copil, vei plânge din senin sau vei simți nevoia să fugi de acasă dând vina pe soț fără vreun motiv anume. După ce trec aceste episode de criză sentimentul de vinovăție te bântuie câteva nopți. Și fix în nopțile alea în care ai putea să dormi neîntoarsă căci bebe nu dă semne că îl supără burtica de la colici sau că are dureri de dințișori.

În primul an cu bebe se întâmplă tot felul de lucruri bizare, de exemplu ziua devine noapte și noaptea devine zi. ”Ne vedem la ora 12 să luăm prânzul împreună” se transformă în ”hey, unde ești, te aștept de o oră?!””ajung imediat…(într-o oră)”.

În primul an cu bebe înveți o nouă formă de iubire, ceva unic, ceva ce nu ai mai simțit până atunci. Momentele acelea când cel mic își pune capul pe pieptul tău nu se pot compara cu nimic. E liniștea cea mai liniștită din lume.

În primul an cu bebe ajungi să cunoști toate alimentele Planetei, să cântărești ingredientele doar cu privirea, să devii expert în arta culinară, să știi pe de rost toate beneficiile aduse de fiecare fruct sau legumă în parte și ai putea să îți deschizi un cabinet de nutriție și dietetică pentru copii.

Din primul an cu bebe înveți să te iubești mai mult. Sănătatea ta devine mai importantă ca niciodată, căci fără ea și copilul tău are de suferit. Începi să te îngrijești mai mult fizic și sufletește. Cel mic devine oglinda ta.

În primul an cu bebe ajungi la concluzia că mai mult de jumătate din lucrurile pe care le-ai cumpărat pentru el nu au folosit la nimic dar parcă ești sedată și cumperi în continuare toate prostiile.

În primul an cu bebe începi să înveți o limbă străină extrem de grea. Din disperare te apuci să cauți pe google vreun dicționar al bebelușilor sau ajungi să întrebi mămicile pe grupurile de specialitate ce ar trebui să îi dai copilului când urlă că vrea ”aca”.

În primul an cu bebe înveți despre bucuriile simple ale vieții. Un simplu caca în culoarea și forma ideală îți aduce prilej de mare bucurie și motiv să le scrii mămicilor pe grupul de WhatsApp că bebe s-a răhățit normal, în sfărșit. Eventual atașezi și o poză.

În primul an cu bebe iei toate poreclele la rând și după ce s-a epuizat dicționarul inventezi altele. Pupi fără pauză mogâldeața de lângă tine și îți tresare inima la fiecare îmbrățișare primită din partea celui mic.

În primul an cu bebe nici măcar o zi nu seamănă cu cealaltă deși, totuși, au ceva în comun: bucuria de a fi părinte.

39 de gânduri despre „Primul an cu bebe: schimbări, provocări, emoții

  1. Mai întâi la mulți ani și tot binele! Se spune că meseria de părinte este o meserie cu normă întreagă. Așa și este, si nimeni nu poate înțelege toate stările , frământările, responsabilitățile etc.unei mame, până nu este mamă! Oricât ai citi , oricâte sfaturi ai primi, oricâte lecții vei învăța, din momentul în care ții în brațe minunea vieții, nimic nu mai este valabil.
    Mult succes, putere, sănătate!

    Apreciat de 1 persoană

  2. Ooo, habar n-aveam ca ai un pui atat de mic. Eu exact dupa primul an al primului bebe m-am mutat din Bucuresti in Brasov si am inceput o alta viata. La multi ani micutei tale, sa creasca optimista si fericita, iar tu sa fii linistita ca ce-ai facut pana acum e bine facut, prezentul trebuie trait cu bucurie, iar pentru viitor doar tu stii ce trebuie sa faci altfel sau mai bine 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  3. cea mica are un an.si o luna deci suntem cam.in.aceeasi.situatie, mi.se.pare.foarte.cool.sa.fii.mama, e adevarat …ai griji, ai provocari, responsabilitati dar iti schimba viata in bine, sentimente.unice si pure…iubire neconditionata…eu inca stau si.ma.intreb ce am facut sa.merit o.asa minune.de.la.viata, ma simt norocoasa❤🎀

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.