De fiecare dată când treci prin momente dificile, cei din jur te asigură că timpul vindecă tot. Dar cheia vindecării nu este timpul, ci acțiunea. Dacă nu lucrezi la sănătatea interioară, dacă nu faci curățenie mentală și sufletească, trecerea timpului poate înrăutăți lucrurile. Și spun asta din propria experiență.
Desigur că trecerea timpului te poate ajuta să uiți o parte din durerea pe care ai experimentat-o, dar totuși ea rămâne „sub preș”. Dacă vrei ca ea să dispară de tot, e nevoie de multă muncă interioară. Un psiholog, un duhovnic, un terapeut, sunt cei care te pot îndruma pe această cale a păcii interioare, chiar dacă vindecarea ține în mare măsură de voița ta.
Primul pas pe care trebuie să îl faci atunci când te simți la pământ este să începi să conștientizezi că trecerea timpului nu are legătură cu vindecarea. Să recunoști că duci o povară sufletească și/sau mentală și să admiți că nu poți face asta de unul singur. Să conștientizezi că suferința ta, lacrimile și durerea fac parte din procesul de vindecare. Să nu ascunzi durerea de tine.
Să vorbești despre luptele tale interioare necesită curaj, dar dacă ai alături oameni cărora le pasă de tine și care sunt disponibili să te asculte cu adevărat, care te tratează cu bunătate și compasiune (nu, nu este vorba despre milă) vindedecarea nu se va lăsa așteptată.
Un blog colorat 