La cămin, în gazdă sau în chirie? Unde este mai bine să locuiești? Peripeții demne de povestit nepoților (Partea I)

Am fost nevoită să plec de acasă de la vârsta de 14 ani, când am intrat la Arhitectură în Deva. Niciodată nu am locuit la cămin, dar știu cum stă treaba din ce mi-au povestit prietenii. Am decis în schimb, alături de părinții mei, să stau în gazdă cu încă o fată și să plătim împreună camera și cheltuielile comune. În primele luni am plâns aproape zilnic pentru că nu mă puteam obișnui fără părinți și fără prietenii mei. Am stat atât în gazdă cât și în chirie, dar, uneori, diferența nu este atât de mare pe cât pare.

Cum e să stai în gazdă?

Din clasa a 9-a până în clasa a 11-a am stat la 5 gazde diferite. O experiență demnă de povestit nepoților. La prima mamaie la care am locuit nu ne-am pus de acord în privința dușului zilnic. Mai exact, nu aveam voie să facem duș decât de două ori pe săptămână, nu înainte de a cere permisiunea și nu mai mult de 10-15 minute. Tanti avea două băi: a dânsei cu vană și a noastră fără. Așadar, am învățat să mă spăl la lighean, pe ascuns, la fel cum făceam și cu rufele. Dacă mergeam în oraș eram obligate să venim la ora 20-21 în casă și să stingem becurile la ora 22. O altă problemă a fost că ne considera hoațe, așadar, nu aveam voie să intrăm în alte camere (avea 4) în afară de camera noastră și de bucătărie. S-a încheiat totul când ne-a dat afară pentru că întârziaserăm jumate de oră și considera că am fost urmărite de un violator care va veni peste noi într-o noapte…

De la a doua gazdă am plecat din pricina colegei care o luase pe arătură și m-am mutat cu o altă fată, la o altă gazdă care, la fel, avea o problemă cu timpul nostru petrecut în baie. Îmi aduc aminte că, la un moment dat, colega mea a cerut voie să se vopsească. Doar că atunci când te vopești speli părul, pui vopseaua, apoi trebuie să te speli din nou. Colega s-a spălat, a pus vopseaua și când a vrut să o dea jos, tanti a intrat peste ea în baie și a făcut o criză, că de ce consumă atâta apă. G. a ieșit cu vopseaua în păr și extrem de nervoasă. Am încercat să găsim o soluție rapidă pentru că începea să o usture pielea capului. Fiind noapte afară, am stins becurile, am mers împreună la baie (după ce ne-am asigurat că proprietara dormea) și din picătură în picătură, într-o liniște deplină, am reușit să dăm vopseaua jos (cred că după două ore de chin).

O altă problemă a dânsei era cu căldura. Nu ne lăsa să facem cald decât o dată pe zi. În afară de asta ne urmărea mai tot timpul, asculta la ușă, nu mă lăsa să îmi sun părinții pe fix acasă și, din nou, eram văzute ca niște hoațe, de aceea camera dânsei era tot timpul închisă cu cheia, chiar și când era acasă și dormea.

Sincer, nu știu de ce erau așa băbuțele, mai ales că toate fetele cu care am stat, inclusiv eu, nu făceam absolut nimic care să ducă cu gândul că am fi hoațe sau rele sau mai știu eu ce. Nu mergeam în cluburi, nu fumam, eram primele din clasă, nu dam muzica tare, niciodată nu am creat probleme.In plus, noi suportam toate cheltuielile.

O altă ”tortură” la care am fost supuse a fost faptul că nu aveam voie să ne uităm la TV, nici nu aveam în camera noastră, nici nu aveam voie să ne punem. Nu aveam voie să ieșim în oraș prea des, nu aveam voie să aducem prietenii acasă, nu aveam voie să râdem tare, nu ne găteau niciodată.

La al patrulea loc în care am stat a fost foarte bine. O bătrână de treabă, ne mai și gătea din când în când și nu îmi aduc aminte să ne fi interzis ceva, doar că noi eram acum obișnuite cu viața ”grea” și continuam să ne spălăm pe ascuns. Nu a durat mult și, din nefericire, tanti a murit….iar sora dânsei ne-a dat afară imediat după înmormântare. Practic eram cu bagajele în stradă neștiind unde să mergem. Ne-a ajutat o doamnă de la un bloc vecin și ne-a lăsat să stăm la dânsa două luni, cât mai era până la vacanță (pe vremea aia nu găseai chirii decât în vacanță). Dormea pe scaune în bucătărie, ca noi să dormim în pat și îi sunt tare recunoscătoare pentru asta. Dânsa ne-a propus să locuim în continuare acolo și din clasa a 12-a dar au fost mai multe motive pentru care am refuzat. În primul rând, apartamentul era cu două camere, nedecomandat. În prima cameră locuia cu chirie o profă de franceză care mirosea urât și mirosul plutea în toată camera iar uneori mai intra pe sub ușă până la nasul nostru. În a doua eram cazate noi și ne era aiurea să o mai lăsăm pe tanti să doarmă pe scaune (chiar dacă plăteam pentru asta). În plus, pe mine mă deranja că o deranja că învățam prea mult și insista că nepoata dânsei nu învăța niciodată acasă și avea note ”mari”, 7 pe linie, fără efort. Încercam să îi explic că eu nu mă mulțumeam nici cu 10 dar dânsa nu vedea rostul.

Am terminat cu gazdele, trecem la chirie, în articolul următor (promit ca voi posta mai des). Dar până atunci sunt curioasă să aflu dacă tu ai trecut prin așa ceva și cum a fost, dacă a fost.

sursa ilustratie vrajitoare