Insecte, gândaci și larve – ingredientul invizibil din farfuria noastră

Dacă nu te împaci cu gândul că ai fi nevoit vreodată să te hrănești cu insecte, am o veste proastă: mâncăm gândaci de peste 15 ani. Conform unor evaluări ale specialiștilor din domeniu, reiese că anual consumăm în jur de două kilograme (adică 140.000!) de larve, muște și alte insecte. Acestea se găsesc în cele mai comune alimente și cosmetice naturale.

Pe etichetele mezelurilor, înghețatei, sucurilor, iaurturilor din fructe sau chiar ale rujurilor vegane, putem observa că majoritatea conțin unul dintre cei mai accesibil coloranți alimentari: E120 sau carmin, acid carminic, coșenilă sau Roșu Natural-4.

Carminul, care acum sute de ani era folosit pentru vopsirea blănurilor și a țesăturilor, a devenit, de câteva decenii, un colorant alimentar popular care oferă surplus de culoare (violet, roșu sau roz) salamului, cârnaților, diferitelor gustări naturale pentru copii, sucurilor, burgerilor, ojelor, fardurilor, loțiunilor, șampoanelor șamd.

Ceea ce puțini știu, este faptul că acest aditiv provine dintr-o specie de gândaci originară din America de Sud: coșenilă sau Dactylopius coccus/Coccus cacti. Colorantul este obținut prin zdrobirea femelei acestei specii, după ce a fost în prealabil înecată și apoi uscată. Ceea ce nu sună bine deloc, este faptul că, pentru a produce 250 de grame de carmin sunt necesare aproximativ 70 000 de insecte.

Peste 50% din preparatele din carne de la nivel mondial au la bază colorantul carmin. Părerile sunt, însă, împărțite când vine vorba despre consumul acestui aditiv. Deși în urma unor studii științifice riguroase au fost raportate destule cazuri de reacții alergice ușoare, moderate și chiar severe, UE nu interzice în totalitate utilizarea coșenilei în diverse produse alimentare sau cosmetice. În cazul celor mici, acest aditiv poate produce hiperactivitate, deficeințe de concentrare, astm, diferite alergii și chiar șoc anafilactic (la doze de un miligram, deși dozele permise pot depăși cinci miligrame/ greutate corporală). Dar, pe de altă parte, aceste reacții adverse pot să apară și un urma consumului oricărui aliment, precum avocado, banane, kiwi sau altele.

În produsele cosmetice vegane acest aditiv este ascuns, fiind prezentat cumpărătorului precum un colorant ecologic. Nici etichetele nu specifică faptul că acel produs conține gândaci măcinați și amestecați cu aluminiu (aluminiul, altă bubă). Cinstit ar fi ca oamenii să știe ce consumă, chiar dacă utilizarea în sine a carminului nu este neapărat ceva atât de îngrozitor.

Cu toate acestea, pe lângă riscul de declanșare a alergiilor severe, carminul este un colorant sigur, deoarece este o substanță naturală și nu are legătură cu vreun risc specific pentru sănătate. Adică, mai bine un gândac decât RED 40, de exemplu, care e o amestecătură de petrol și cărbune și care s-a dovedit a fi exrem de dăunător organismului, declanșând foarte multe cancere și alte boli grave.

Scandalul insectelor din hrană pare puțin exagerat deși ideea de a mânca greieri nu mă încântă nici pe mine. Se pune foarte mult accentul pe faptul că un consum ridicat de carne și lactate dăunează enorm planetei (discutabil). Dar soluția a fost oferită de atâta amar de vreme, când ne-a fost lăsat postul alimentar. Nu e nevoie să fii expert ca să îți dai seama că un consum regulat de legume, fructe, semințe, leguminoase și excluderea produselor de origine animală câteva luni pe an și câteva zile pe săptămână, înseamnă, nu doar o planetă mai curată, ci și o sănătate de fier.  Postul alimentar scade inflamația din corp, reglează colesterolul, reglează greutatea, previne cancerul și diabetul, îmbunătățește sănătatea inimii și… nu poluează.

Nimeni nu va fi obligat să mănânce gândaci

Decizia Comisiei Europene de a aproba două noi insecte ca hrană (viermii de făină mici și greierii de casă) nu pare să facă parte dintr-un ‘’plan malefic’’ pentru schimbarea regimului nostru alimentar.  În ciuda faptului că sunt consumate pe scară largă de miliarde de oameni, insectele nu vor fi impuse în dieta noastră de zi cu zi, cel mult recomandate. Sunt rareori servite în restaurante, iar majoritatea țărilor nu le-au permis ca alimente, deoarece pot fi o sursă de alergii. Totuși, o companie mai curajoasă, DANONE, a recunoscut faptul că a introdus o cereală pe bază de insecte în 2016, în speranța de a crește gradul de conștientizare cu privire la insectele comestibile. Între timp au renunțat la acest aditiv, în favoarea coloranților naturali proveniți din diverse fructe, legume sau plante. 

Insectele sunt mai sănătoase decât credeam, iar consumul lor este, de asemnea, o altă modalitate sigură de a preveni încălzirea globală. Insectele, în comparație cu animalele, au emisii mai mici de gaze cu efect de seră, consum mai puțin de apă și poluare cu azot, iar deșeurile lor „organice” (se numesc rămășițe) pot fi folosite ca îngrășământ. Totuși, trebuie subliniat faptul că nu orice organism este pregătit să digere viermi. O alergie, odată declanșată, poate dezechilibra întregul organism și poate duce, în timp, la multe boli.

Majoritatea alimentelor preferate de noi sunt pline de insecte

Lista alimentelor în care se găsesc insecte, goange și alți monstruleți este mult mai lungă. Să nu uităm de aurul alimentar – cireșele pline de viermi, de ciorba cu muște de la restaurant sau de salata verde cu păduchi (acele puncte mici, negre, pe care le mai observi uneori în salată și crezi că e piper măcinat). Acestea fiind spuse, ce zici, ieșim la o cafea și-o porție de greieri pane cu sos de larve în crustă de viermi?

Sursa 1    sursa 2    sursa 3      sursa 4    sursa 5    sursa 6